Economia sub presiune: Guvernul Bolojan propune cele mai mari creşteri de taxe din ultimul deceniu

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 4 iulie

Economia sub presiune: Guvernul Bolojan propune cele mai mari creşteri de taxe din ultimul deceniu

English Version

Impozitul pe cifra de afaceri a băncilor va creşte de la 2% la 4% Cota standard de TVA urcă la 21% Pentru prima dată, sunt accizate vinul şi cidrul Pensiile ce trec de 3.000 lei, taxate cu 10% pentru CASS Accizele la carburanţi, majorate în două trepte

Actualizare - Dan Şucu: Criza economică nu se rezolvă cu taxe mai mari, ci cu reformă bugetară

---

Actualizare - IMM România respinge pachetul fiscal: „Prima schimbare trebuie să fie la Guvern”

---

Actualizare - Guvernul a adoptat proiectul legii fiscale, în ciuda avizului negativ de la Consiliul Economic şi Social

---

Actualizare - Ministrul Economiei vrea schimbarea criteriilor de performanţă pentru directorii din companiile de stat

---

Actualizare - Bolojan: Credibilitatea în faţa Comisiei Europene este esenţială

---

Actualizare - Bolojan: Guvernul îşi va asuma răspunderea pe măsurile fiscale până cel târziu marţi, în ziua şedinţei ECOFIN

---

Actualizare - Costurile de împrumut ale României în scădere după anunţul pachetului fiscal propus de Guvernul Bolojan

---

Actualizare - CSN Meridian: Guvernul pregăteşte pentru iulie şi august încă două pachete de măsuri fiscale

---

Actualizare - Bolojan: „Este esenţial să stabilizăm relaţia cu pieţele”

---

Actualizare - Protest al angajaţilor Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene faţă de măsurile de austeritate

---

Actualizare - BNS: Măsurile fiscale propuse de Guvern sunt neechitabile şi evită o reformă reală

---

Actualizare - Funcţionarii de la casele de pensii protestează faţă de plafonarea sporului de condiţii vătămătoare

---

Actualizare - Romanian Business Leaders critică majorarea impozitului pe dividende şi cere reforme reale în administraţia publică

---

Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă decizională, ieri, pachetul legislativ privind măsurile fiscal-bugetare menite să reducă actualul deficit bugetar, pachet ce prevede dublarea impozitului pe cifra de afaceri a băncilor, majorarea TVA, creşterea accizelor şi altor taxe, dar şi reduceri de cheltuieli bugetare.

După publicarea propunerii legislative, vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru al Finanţelor a spus: "Creşterea accelerată a datoriei publice şi deficitul bugetar trebuie corectate în viitorul imediat. Deficitul bugetar e nesustenabil fără măsuri de redresare. Suntem presaţi de timp, am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, în care România şi-a asumat prin documente aceste corecţii fiscal-bugetar. În negocierile cu Comisia Europeană, cu cei de la Ecofin şi cu agenţiile de rating, reprezentanţii acestora ne-au spus că primele variante prezentate de noi nu sunt suficiente, astfel încât am elaborat acest pachet de măsuri fiscale”.

La rândul său, Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor a spus: "Pachetul fiscal nu are culoare politică, e un pachet care protejează România. Prin toate măsurile, azi e prima etapă, vom încerca ca aceste măsuri să vizeze în mod egal toate zonele. Nu exista alternativa să nu luăm măsuri. Dacă nu luam aceste măsuri eram obligaţi să luăm dublul acestora în trei luni. Prin acest pachet fiscal, evităm trei riscuri extrem de importante. Primul risc este legat de suspendarea fondurilor europene, de coeziune şi din PNRR, dată fiind procedura lansată de Comisie din ianuarie 2025 pentru că nu am luat acţiuni corective. Menţionez că baza acestei procedure era deja aprobată, iar paşii următori, dacă nu am fi adoptat acest pachet, ar fi fost ca procedura să meargă mai departe şi finalul ei ar fi însemnat penalizări pe fonduri europene, de coeziune şi PNRR. Practic, salvăm aceste fonduri europene de suspendare transmiţând un pachet fiscal care să aibă anvergura pe care Comisia o cere. Al doilea lucru: prezervăm calificativul de investiţii. Ultima oară când s-a întâmplat asta în România, a atras foarte multe consecinţe: o devalorizare mare care afectează toată populaţia, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta. În al treilea rând, strategic, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR. Vă dau un exemplu: simplul fapt că azi am publicat pachetul a influenţat licitaţiile care erau în curs. Dacă am fi pierdut calificativul de investiţii, ne-am fi diminuat libertatea de decizie economică şi capacitatea de a ne împrumuta pe pieţe. (...) Reprezentanţii de la agenţiile de rating încep analiza după 15 iulie. Eu sunt foarte optimist că odată având validarea obţinută în Consiliul Ecofin (n.red. - următoarea şedinţă are loc în 8 iulie) ne vom menţine ratingul în privinţa Fitch”.

Potrivit ministrului Finanţelor, impactul bugetar pozitiv pentru al doilea semestru al anului 2025 al acestui prim pachet fiscal propus ar urma să se ridice la 10,74 miliarde lei (+9,49 miliarde lei venituri, restul însemnând o reducere a cheltuielilor publice), iar anul viitor la 92,6 miliarde lei (+35,25 miliarde lei venituri, la care se adaugă o reducere de 57,35 miliarde lei a cheltuielilor publice).

Fără majorarea taxării tranzacţiilor bursiere, dar cu dublarea impozitului pe cifra de afaceri din sistemul bancar

La o primă constatare, am observat că printre măsurile propuse nu se numără taxarea tranzacţiilor bursiere, mai precis majorarea la 10% a impozitului pe câştigurile rezultate din aceste tranzacţii. Deşi măsura nu a intrat în această etapă de modificare a legislaţiei fiscale, este posibil să intre în etapa a doua sau să nu mai intre deloc, pe considerentul că poate iniţiatorii măsurii şi-au dat seama că nu este una înţeleaptă.

În schimb, Guvernul propune un set amplu de măsuri fiscal-bugetare în centrul căruia se află dublarea impozitului pe cifra de afaceri în sistemul bancar, majorarea impozitelor pe dividende, majorarea drastică a impozitelor în industria jocurilor de noroc, majorarea accizelor şi o reaşezare a cotelor de TVA, cu scopul declarat al consolidării fiscale.

Potrivit proiectului de act normativ, instituţiile de credit vor plăti practic un impozit de 4% pe cifra de afaceri începând cu 1 iulie 2025 (faţă de 2% cât a fost până la 30 iunie 2025), măsură care, potrivit experţilor economici şi financiari, va avea un efect asupra creditării şi dobânzilor percepute de la clienţii sistemului financiar-bancar, fie că vorbim despre persoane fizice, fie că vorbim despre persoane juridice. În piaţa de capital se măreşte doar cota de impozitare pentru veniturile din dividende. Aceasta va creşte de la 10% la 16% şi va fi aplicabilă şi pentru veniturile din dividendele obţinute de persoanele fizice străine rezidente în România.

În ceea ce priveşte TVA, cota standard va fi majorată de la 19% la 21%, marcând o schimbare semnificativă în politica fiscală a României. Concomitent, cota redusă de 5% este eliminată, fiind înlocuită cu o cotă de 11% aplicabilă operaţiunilor care anterior beneficiau de regimul preferenţial de 5%. Acestea includ livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, serviciile culturale precum accesul la muzee, castele, case memoriale, monumente istorice, arhitecturale sau arheologice, dar şi livrările de lemn de foc şi de energie termică în sezonul rece către anumite categorii de consumatori. În paralel, cota redusă de 9% este şi ea modificată, fiind majorată la 11%, însă aplicabilă unei game restrânse de bunuri şi servicii, printre care se numără medicamentele de uz uman, alimentele destinate consumului uman cu excepţiile specificate, apa pentru irigaţii, îngrăşămintele şi pesticidele, serviciile de alimentare cu apă şi canalizare, clădirile folosite drept cămine de bătrâni, case de copii sau centre de recuperare pentru minori cu handicap, precum şi serviciile de cazare şi restaurant sau catering. Sectorul HoReCa va fi monitorizat în perioada 1 august-31 octombrie 2025, iar în funcţie de evoluţia încasărilor şi de rezultatele analizei efectuate se va decide ulterior asupra cotei de TVA care va fi aplicată acestui domeniu.

Jocurile de noroc - supraimpozitate, noi accize introduse

Impozitarea veniturilor din jocurile de noroc este şi ea modificată substanţial. Retragerile sub 10.000 lei vor fi impozitate cu 10%, cele între 10.000 şi 66.750 lei cu 20% pentru partea care depăşeşte 10.000 lei, iar cele peste 66.750 lei cu 40% pentru partea ce depăşeşte acest prag. În plus, se introduce o taxă de viciu de 500 de euro lunar pentru fiecare aparat de jocuri de noroc şi de 20.000 euro anual pentru fiecare licenţă de organizare de cazinou.

În privinţa regimului accizelor, una dintre principalele modificări constă în extinderea aplicării accizelor pentru băuturile liniştite cu o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% începând cu 1 ianuarie 2026, cu excepţia celor obţinute din struguri sau mere. Astfel, în preţul vinului - care până acum nu conţinea nicio acciză, cu excepţia vinurilor spumante - va fi inclusă o acciză de 76,19 lei per 100 litri, care va creşte de la 1 ianuarie 2026 la 83,81 lei per 100 litri. Aceeaşi valoare a accizei va fi introdusă şi pentru cidru, hidromel şi alte băuturi fermentate obţinute din fructe de pădure fără alte adaosuri de arome sau alcool. Acciza va creşte şi la bere, de la 4,62 lei per hectolitru (100 litri) la 5,30 lei per hectolitru în restul anului 2025 şi 5,83 lei/hl începând cu 1 ianuarie 2026.

De majorarea accizelor nu scapă nici produsele din tutun, acciza urmând să fie în al doilea semestru al anului curent, de exemplu, 703,47 lei/1.000 de ţigarete şi 718,97 lei/1000 de ţigarete în anul 2026. Acciza se va majora şi pentru ţigările de foi, dar şi pentru tutunul brut.

Acciza la benzină şi motorină se majorează încă de anul acesta cu procente cuprinse între 65 şi 67% pe tonă faţă de anul trecut, urmând ca de la 1 ianuarie 2026, acciza să fie mai mare cu aproape 85% faţă de 31 decembrie 2024.

Propunerea de pachet fiscal mai conţine plata unui procent de 10% la CASS pentru pensiile care depăşesc 3000 lei. Taxa respectivă se va aplica doar pe diferenţa dintre pensia stabilită în plată şi valoarea minimă de 3000 lei. Contribuabilii persoane fizice care obţin venituri din arendă, chirii sau drepturi de proprietate intelectuală vor fi, de asemenea, supuşi obligaţiei de plată a contribuţiei de sănătate în condiţiile noii grile.

Pachetul legislativ include şi o creştere a rovinietei, adică a taxei pentru utilizarea reţelei de drumuri naţionlae din ţara noastră. De la 1 septembrie 2025, rovinieta va costa 3,5 euro pentru o zi, 6 euro pentru 10 zile, 9,5 euro pentru 30 de zile, 15 euro pentru 60 de zile şi 50 de euro pentru 12 luni. În prezent, rovinieta pentru o zi costă 2,5 euro, cea pentru 10 zile - 3,3 euro, pentru 30 de zile - 5,3 euro, pentru 60 de zile - 8,4 euro, iar pentru 12 luni - 28 de euro.

Măsurile de consolidare bugetară ating şi domeniul cheltuielilor bugetare. Astfel, se propune plafonarea la valoarea indemnizaţiei de hrană stabilită în administraţia centrală pentru toate categoriile de personal bugetar, precum şi acordarea voucherelor de vacanţă doar angajaţilor care au venituri lunare nete mai mici de 6.000 lei, fiind excluşi toţi cei care depăşesc acest prag. Cheltuielile cu achiziţiile de mobilier, aparatură şi autovehicule vor fi interzise, cu excepţia celor derulate prin fonduri externe nerambursabile sau înlocuirea unor echipamente uzate moral ori fizic. Indemnizaţiile acordate la pensionare vor fi plafonate la nivelul a trei salarii de bază corespunzătoare funcţiei deţinute la momentul pensionării.

Tot în sensul reducerii cheltuielilor, se introduce interdicţia ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din instituţiile publice până la sfârşitul anului 2025. Se instituie obligaţia ca toate entităţile bugetare să efectueze un audit extern până în decembrie 2025, iar angajarea de noi persoane va putea avea loc doar cu justificare privind necesitatea postului şi avizul Ministerului Finanţelor.

În domeniul salarizării, se prevede limitarea la cel mult două indemnizaţii lunare pentru activităţile în consiliile de administraţie sau supraveghere, indiferent de numărul poziţiilor deţinute. Pentru personalul implicat în proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, sporul de până la 50% din salariul de bază se va acorda doar proporţional cu timpul efectiv alocat acestor activităţi, iar în lipsa bugetului aprobat, sporul va fi limitat la 30%.

Opinia Cititorului ( 43 )

  1. Litoralul rumenesc e de tot plînsul !

    Dat fie scenariul: 

    Mahomed Hotel are ghinion în resorturile sale și se apucă afaceristu de face reforme și ajunge la capitolul: restructurări de personal. Cine pleacă primu?

    Ăla care nu vorbește nicio limbă de circulație internațională ! (i.e minitechnicusu Bolovan) 

    1. ce conteaza limba straina?

      el e premierul Romaniei,daca vreau sa traduc ceva din azera,am pe crome traducerea instantaneie!

      sa nu mai vorbim de engleza,franceza,germana! 

      De unde stii tu cum e litoralul romanesc daca nu poti merge ?

      Romani. SAtui de intuneric,foame,frig si umilinte,ati dat jos un DICTATOR care se credea ATOTPUTERNIC. AZI,a venit timpul sa faceti iarasi aceslasi lucru,cu acesti TRADATORI de TARA si NEAM,care va supun iarasi la acelasi lucru. Puterea voastra este pe strazi nu sa va lasati infranti de cei care azi ,va BATJOCORESC mai rau ca si CEAUSESCU. TARA,ESTE NORODUL si nu TAGMA JEFUITORILOR.!

      pai mergeti voi toti cei 38

      In toti anii cand lioralul a fost ful de fapt era popula de BURGHEZIA BUGETARA . Ce sa zic ? Nea llie imi placreformele tale . Tine-o to asa

    Avand in vedere ca preturile se tot maresc, dar veniturile oamenilor stagneaza si de multe ori scad, automat puterea de cumparare scade. Si daca puterea de cumparare scade, circulatia banilor scade, deci incasarea statului scade. Sí aceste masuri sunt luate ca sa scada deficitul de la 9 la 7%,

    1. cum ti-ai dat seama ca circulatia banilor scade ? ce formula matematica aplici ? veniturile oamenilor ? care oameni? ai tu acces la conturile din banci ,platforme on-line,portofele virtuale ,portofele reale etc ? de ce voi bolsevicii nu vorbiti niciodata in numele vostru?

      Am mai multi prieteni agenti care acopera 2-4 judete in diferite domenii sí comenziile au scazut si odata cu comenziile sí bonusurile lor. De aici deduc circulatia banilor a scazut sau romanii au plecat in vacante prelungite.

      Velocitatea banilor a scazut oricum, ca d'aia avem 0.1% crestere economica.

      Dar voracitatea a crescut!

    Guvernul ăsta nu are niciun mesaj despre ce va face pentru oameni.

    Taie, pun taxe, distrug, adună bani, despre construit nimic ! 

    Doar clientela de partid speră la ceva mai bine.

    1. Si stapanii externi+fabricantii de arme.

      Am uitata ucraina.scuze

      ...

      Foaie verde loboda/ Se vorbeste de impozita/Dar trolacul rus latra Ucraina.

    Ala de dinainte chletuia aiurea, asta de acum taie aiurea si mareste taxele si impozitele. Nici unul nu s-ar putea descurca in viata daca nu ar fi fost in politica. Doi ratati esuati ca premieri.

    1. asta nou taie ce a cheltuit iurea cel vechi. omul cand ii dai o pomana se bucura, si apoi i se cuvine

      Ciolacu a avut 2 vicepremieri, Bolojan are 5! De la cine taie mai exact? SRI-ul de ce continua cu acelasi buget super umflat? Total disproportionat fata de marimea tarii si a populatiei.

    Ministrul Finanțelor vorbește despre libertatea de decizie economică în situația în care, acum, României totul i se impune și aproba de la Bruxelles!?

    guvernul Ursula nu Bolojan , il apuca curajul pe Bolojan asa hodoronc tronc ? Bolojon saracu asteapta sa vina bun simț la cei care isi dubleaza si tripleaza salariile , asa de hotarat este !

    1. Cu timiditate a spus ca se pot reduce numarul de parlamentari , dar asa cu jumate de gura , cam asta este ” durul ” Bolojan !

    Nimic despre IT? acum vom vedea cu cât zel vor contribui la propășirea dragii noastre țărisoare sau cu ce viteză vor ajunge pe alte meleaguri!.

    1. IT-ul e taxat ca toata lumea; nu mai are facilitati

    Am inteles,pro-europenilor,

    treb uie austeritate maxima, 

    jos cu nivelul de trai a romanilor, 

    ca sa putem cumpara mai multe arme 

    si sa finantam in continuare Ucraina. 

    E simplu ca buna ziua. 

    slava ukri

    slava Macron 

    1. ...

    A pus MF pe sit proiectul de lege. Începe cu un paragraf (Art I (1) ) față de care n-am alte comentarii în afară de "Imbecilitate".

    Deci să ne mai mirăm de recentul anunț de angajare al CES (off-topic e plin [situl guvernamental] de anunțuri de locuri de muncă la stat scoase recent(de câteva zile) la concurs). 

    Cat timp magaru duce tre sa fii tampit sa nu-i mai pui inca o greutate in carca.

    Nu taxele sunt problema ci lipsa de interes pentru cresterea economica. PIBul va iesi negativ pe T2 (daca nu-l regleaza inca o data din condei ca pe T1) dar totusi nimeni nu vorbeste de PIB parca suntem in razboi si nu conteaza cat ii PIBu 

    Aseara la Antena 3 Bolojan a enumerat impreuna cu reporterul masurile fiscale din pachetul 1, inclusiv pe cele referitoare la CASS si a spus ca estimeaza ca acestea vor fi aplicate un an si jumatate. Daca ar fi asa ar fi ok. Voi ce ati inteles?

    1. Nu am vazut emisiunea, dar parca masurile asta sunt ca sa reduca deficitul de la 9 la 7% in primul an. Si planul este sa reduca deficitul undeva in jur de 4% in 2-3 ani. Sí o alta chestie, taxele, accizele sí impozitele odata marite, greu o sa mai coboare sí daca coboara, nu o sa coboare la nivelul 2024.

    De la Ponta n-a mai fost un prim ministru ca lumea. De aia i-au pus in carca orice, ca sa scape de el. Eram si eu un progresist prost pe vremea aia. Nu basist, m-am prins rapid, inainte de 2008 cat de lepra e Basescu, cu care am votat in 2004, ca Nastase era horror, ca libertate a presei si mafie pesedista. Pacat ca am votat cu cretinii de usr in 2020, nu de atunci cu AUR, pe care incepusem deja sa-i simpatizez, avand in vedere tampeniile progresiste din pandemie. Sa sara acum toti ipohondrii cu comentarii :))

    1. pana la urma a colaborat sau nu cu secu? privilegiile de ce i le-au luat si redat inapoi?

      Corect! Mai competent decat Ponta poate doar Dancila sa fi fost sau stapanul sau Ioha

      Asa de competent era ca a trebuit sa plagieze pt doctorat. A continuat cu competenta desfiintand toate instituțiile care i-au verificat teza și l-au găsit ca e plagiator. Despre ce vorbim?

    Urgent analizați salariile la societățile statului, cumulul pensiei cu salariu, pilele angajate acolo....

    Angajații din administrație

    ATOP și alte zeci de topuri, consilieri etc 

    otrava psdista ne a adus in situatia asta, Ciolacu ar trebui bagat in puscarie, ca toti prim ministrii care vor urma sa stie de frica ca daca distrug totul in puscarie sfarsesc

    De ce nu au inceput cu specialii ?

    CONSTITUTIA, ART.16, stipulează că "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări"

    Statul mafiot a ignorat acest articol de 30 de ani!!! 

    toata lumea vrea reforma da nu pt el. taxele sunt bune, prea era dezmat

    Cel mai praf pulbere guvern de la Emil Boc incoace. PIB-ul tarii va stagna pana in 2030 daca nu se incheie razboiul din Ucraina.

    1. iar s au activat mujicii rusi, nu mai scapam de ei, sunt ca raia

    romania pe drumul cel bun. cainii latra dar ursul trece :)

    1. rămâi tu în Rumenia alături de 1mil. de nepalezi care la un moment dat vor realiza în ce drișcă s-or băgat și o zburdă și ei afarâ din ROU, râmân doar aia care le place să fie mulși de Enachiei și Lăzăroi cu minciunel Mucișor în frunte !

      Domnu Bolojan, ati uitat de piata de desfrau (de capital)

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

04 Iul. 2025
Euro (EUR)Euro5.0600
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2961
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.4155
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8673
Gram de aur (XAU)Gram de aur460.7924

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
leonidas-universitate.ro
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapeseries.com
ccib.ro
BURSA
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb